 |
|
Retrospectivă legislativă Dreptul muncii 2025 Perspective pentru 2026
|
| Retrospectivă modificări legislative în domeniul Dreptului muncii din anul 2025 și perspective pentru anul 2026 | ||
| Anul 2025 a reprezentat un nou pas în evoluția legislației ce guvernează relațiile de muncă din România, marcând continuarea procesului de adaptare a acestora la realitățile economice, sociale și tehnologice actuale. Modificările legislative și interpretările apărute pe parcursul acestui an au urmărit, în primul rând, consolidarea protecției salariaților, iar in al doilea rând, creșterea flexibilității pentru angajatori, în contextul schimbărilor pieței muncii și al alinierii la standardele europene.
Prezenta retrospectivă își propune să evidențieze cele mai importante modificări și tendințe din domeniul dreptului muncii în 2025, cu impact direct asupra raporturilor de muncă, obligațiilor angajatorilor și drepturilor salariaților, oferind totodată o imagine de ansamblu asupra direcției în care se îndreaptă legislația muncii în România în anul 2026. |
| Promovarea negocierilor colective | Guvernul a aprobat Planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025–2030, document strategic care urmărește extinderea acoperirii contractelor colective și consolidarea dialogului social, în contextul obligațiilor asumate prin Directiva UE privind salariile minime adecvate. Planul vizează stimularea negocierilor la toate nivelurile, întărirea capacității partenerilor sociali și creșterea transparenței, cu obiectivul de a majora semnificativ gradul de acoperire a negocierilor colective în România. | |
| Modificări procedurale privind concediile medicale | Anul 2025 a fost marcat de completarea cadrului normativ privind concediile medicale, prin Ordinul nr. 522/1.026/2025, care a adus clarificări procedurale referitoare la acordarea și decontarea indemnizațiilor, precum și la responsabilitățile angajatorilor și ale medicilor, cu impact direct asupra practicilor administrative ale angajatorilor. | |
|
Suspendarea CIM în cazul participării la grevă
|
Prin Decizia nr. 5/2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că participarea la grevă determină suspendarea de drept a contractului individual de muncă, exclusiv pe durata grevei, fără a fi necesară o notificare sau o manifestare de voință suplimentară din partea salariatului. Această clarificare elimină interpretările neunitare anterioare și consolidează cadrul legal de exercitare a dreptului la grevă, în conformitate cu principiile dialogului social prevăzute de Legea nr. 367/2022. |
|
|
Sprijin pentru integrarea profesională a victimelor violenței domestice și ale traficului de persoane
|
Guvernul a introdus măsuri dedicate facilitării accesului pe piața muncii pentru victimele violenței domestice și ale traficului de persoane, prin acordarea de programe gratuite de formare profesională și stimulente financiare pentru angajatori care le încadrează în muncă. Noile reglementări clarifică procedurile de accesare a beneficiilor, consolidează obligațiile de confidențialitate și urmăresc reducerea birocrației, în vederea sprijinirii reintegrării profesionale a persoanelor din categorii vulnerabile. |
|
|
Telemuncă pentru părinții copiilor cu dizabilități |
Prin Legea nr. 149/2025, salariații care au în îngrijire copii cu dizabilități beneficiază de dreptul de a lucra până la 8 zile pe lună în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, cu posibilitatea extinderii acestui drept în cazul mai multor copii sau al nașterilor multiple, în măsura în care specificul activității permite. Măsura are ca obiectiv sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea personală pentru această categorie de angajați. |
|
|
Concedierea în perioada concediului medical |
Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat faptul că interdicția legală de concediere operează la momentul emiterii deciziei, nu la data producerii efectelor acesteia, stabilind că actul de concediere nu poate fi întocmit pe durata incapacității temporare de muncă a salariatului. Această soluție unifică practica judiciară și elimină interpretările divergente existente anterior în materia protecției salariaților aflați în concediu medical. |
|
|
Aplicabilitatea Contractului Colectiv de Muncă în sectorul asigurărilor
|
Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 1109/18.12.2025 potrivit căreia prevederile Contractului Colectiv de Muncă (CCM) negociat în domeniul asigurărilor și reasigurărilor vor fi extinse astfel încât să acopere întreg sectorul de activitate. Decizia vizează peste 8.000 de salariați și are ca scop uniformizarea drepturilor și obligațiilor în relațiile de muncă în cadrul acestui domeniu, oferind un cadru stabil și predictibil pentru angajați și angajatori deopotrivă. |
|
|
ICCJ clarifică efectele concediului de risc maternal asupra raportului de muncă |
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin Decizia nr. 361 din 20 octombrie 2025 că, perioada în care o angajată beneficiază de concediu de risc maternal produce, de drept, suspendarea contractului individual de muncă în baza art. 50 din Codul muncii. Această interpretare judiciară permite să se considere că, odată depusă cererea de concediu de risc maternal, aceasta nu necesită acordul angajatorului, ci se activează protecţia prevăzută de lege în favoarea solicitantei prin suspendarea de drept a raportului de muncă. |
|
|
Registrul General de Evidență a Salariaților REGES-ONLINE |
Angajatorii au început în anul 2025 tranziţia de la sistemul REVISAL la REGES-ONLINE pentru evidența angajaților, cu cerințe mult mai stricte de raportare a datelor (inclusiv înainte de începerea activității). REGES a intrat în aplicare în etape în 2025 și rămâne obligatoriu, cu sancțiuni semnificative pentru neraportare sau raportare întârziată. |
|
|
Procedura de determinare a salariului minim pe economie |
A fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 35/2025 pentru a transpune Directiva UE privind salariile adecvate (UE 2022/2041). A fost astfel stabilită o procedură clară de determinare și actualizare a salariului minim garantat, bazată pe indicatori economici, iar Guvernul decide anual nivelul acestuia prin hotărâre. |
|
|
Angajarea cetățenilor non-UE în România |
Legea nr. 53/2025 a fost adoptată pentru a actualiza regulile privind străinii care lucrează în România, cu scopul de a transpune Directiva 2014/36/EU pentru lucrători sezonieri și de a prevedea situațiile în care angajatorii pot pierde dreptul de a angaja străini (de exemplu, insolvență sau sancțiuni pentru încălcări ale legislației). |
|
|
|
||
|
Schimbări importante la concediile medicale: prima zi rămâne neplătită |
Autoritățile au aprobat un pachet de modificări care vor intra în vigoare din 1 februarie 2026 și vor afecta modul în care se acordă și se plătesc indemnizațiile pentru concediul medical. Conform noilor reguli, prima zi de concediu medical nu va mai fi remunerată, fiind suportată integral de salariat, în timp ce angajatorul achită indemnizațiile pentru zilele 2–6, iar plata din fondurile asigurărilor de sănătate prin FNUASS începe din ziua a 7-a până la încheierea perioadei de incapacitate de muncă. De asemenea, este prevăzut un mecanism mai ferm de control al certificatelor de concediu medical de către casele de asigurări pentru a combate acordarea nejustificată a acestora, iar neregulile pot atrage sancțiuni pentru medici sau chiar pierderea dreptului la indemnizație pentru angajați. |
|
|
Salariul minim brut în 2026 — tendințe și implicații pentru raporturile de muncă |
Unul dintre subiectele cu impact concret pentru 2026 îl reprezintă proiectul de majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Conform documentelor puse în transparență decizională de Ministerul Muncii, salariul minim brut ar urma să fie majorat la 4.325 lei lunar începând cu 1 iulie 2026. |
|
|
Contingentul de lucrători străini aprobat pentru 2026 |
Guvernul a stabilit contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România pentru anul 2026 la 90.000 de persoane, continuând politica din anii anteriori de a răspunde deficitului de forță de muncă în anumite sectoare economice. |
|
|
Directiva UE privind transparența salarială – pregătiri necesare în 2026 |
Un ultim reper important al anului 2026 îl constituie Directiva europeană privind transparența salarială, precum și procesul de integrare a acesteia în legislația națională, cu efecte directe asupra modului în care sunt structurate politicile de remunerare și procesele de recrutare. Termenul de transpunere al Directivei în legislația română este 7 iunie 2026, dar până la acest moment nu există încă un proiect oficial de lege publicat spre consultare / dezbatere / transparență decizională. Printre cele mai importante aspecte care vor fi introduse (sau sunt deja în discuție pentru legislaţia română) se numără:
|
|
|
|
|
|
|
|
Anul 2025 a fost marcat de o serie de intervenții legislative și clarificări în materia dreptului muncii, cu implicații semnificative asupra raporturilor de muncă, cadrului de guvernanță internă și politicilor de resurse umane, în contextul consolidării standardelor de protecție a salariaților și al transpunerii continue a cerințelor europene. Perspectivele pentru anul 2026 indică menținerea acestei direcții, cu accent pe reglementarea formelor flexibile de muncă, digitalizarea proceselor specifice funcției de HR și întărirea competențelor autorităților de control.
|
|
|
|
||
