Insolvență. Retrospectivă 2025

 

Insolvență

Retrospectivă 2025

 
Retrospectivă legislativă 2025 în domeniul procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență
 
Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a Recomandării Consiliului din 21 ianuarie 2025 privind aprobarea Planului Bugetar Structural Național pe termen mediu al României a creat cadrul politic și bugetar pentru accelerarea reformei si în materia insolvenței. Documentul sublinia, printre altele, necesitatea creșterii eficienței recuperării creanțelor și reducerii gap-ului de TVA, domeniu în care procedurile de insolvență au fost identificate drept o sursă majoră de pierderi fiscale.

În acest context, Ministerul Justiției, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și ANAF, a elaborat un set amplu de propuneri de modificare a Legii nr. 85/2014, insistând asupra faptului că legislația insolvenței este o infrastructură critică pentru funcționarea mediului de afaceri și pentru atingerea țintelor bugetare asumate în fața Comisiei Europene de România.

Proiectul de modificare a legislației insolvenței, publicat în dezbatere la 20 august 2025 și axat pe reducerea duratei procedurilor, creșterea responsabilității administratorilor și introducerea conceptului de „persoană strâns legată de debitor”, a fost adoptat în toamna anului 2025. Contestat inițial la Curtea Constituțională din cauza unor prevederi fiscale și procedurale, pachetul a fost revizuit și ulterior declarat constituțional, fiind promulgat ca Legea nr. 239/2025 și publicat în Monitorul Oficial nr. 1.160 din 15 decembrie 2025. Legea a intrat în vigoare la 18 decembrie 2025, aducând modificări substanțiale Legii nr. 85/2014.

În cele ce urmează, prezentăm pe scurt principalele modificări și relevanța lor pentru participanții la proceduri:

 
Introducerea conceptului de „persoană strâns legată de debitor” Noua categorie juridică extinde semnificativ sfera persoanelor considerate „afiliate” pentru scopurile insolvenței:

  • persoanele afiliate potrivit Codului fiscal,
  • administratorii, directorii, membrii organelor de conducere ai debitorului,
  • societățile unde aceștia sunt administratori,
  • consilieri, auditori, contabili cu acces la informații sensibile,
  • rude până la gradul III, soț/soție,
  • beneficiarul real.

Astfel, tranzacțiile, creanțele și drepturile acestor persoane primesc tratament procedural special, mult mai strict.
Tabelul preliminar de creanțe – transparență sporită Pentru creditorii „strâns legați de debitor”, tabelul creanțelor trebuie să menționeze și înscrisurile justificative și datele din registrele publice.

Reconfigurarea sistemului comitetului creditorilor

 

 

Primul comitet este desemnat de judecător, iar, ulterior, creditorii aleg propriul comitet format din 3, 5 sau 7 membri, inclusiv din categoria creanțelor salariale. Doar un singur membru din categoria persoanelor strâns legate de debitor poate face parte din comitet și acesta nu poate fi președinte. Acesta are o obligație legală de declarare a legăturilor cu debitorul. Este introdusă posibilitatea înlocuirii membrilor aflați în conflict de interese.

Cerințe mai stricte de elaborare a raportului asupra cauzelor insolvenței 

 

 

Raportul devine mult mai detaliat pentru a facilita creditorilor, inclusiv creditorului fiscal, fundamentarea şi declanșarea acțiunii în răspundere a administratorilor. Acesta va include analiza informațiilor cu privire la acționari/asociați și modificărilor de structură, tranzacțiile din ultimii 2 ani, actele încheiate cu persoane strâns legate de debitor, precum și măsurile de prevenire întreprinse pentru evitarea insolvenței. Apar noi proceduri cum ar fi formularea de obiecțiuni în 30 zile și posibilitatea transmiterii Raportului în format electronic creditorilor.

Proceduri accelerate privind valorificarea activelor

Administratorul/lichidatorul poate valorifica de urgență active neesențiale pentru acoperirea cheltuielilor procedurii, iar dacă în 12 luni bunurile nu se vând conform regulamentului aprobat de creditori, vânzarea se face, cu aprobarea judecatorului sindic, potrivit Codul de procedură civilă.

Vânzări către persoane strâns legate de debitor

Vânzarea activelor ca ansamblu independent către persoane strâns legate de debitor este posibilă doar dacă:

  • procedura de vânzare este deschisă, competitivă, transparentă,
  • există ofertă declarată ca „ofertă de persoană strâns legată”,
  • este prezent raportul de evaluare independentă,
  • toți ofertanții sunt informați,
  • instanța autorizează vânzarea după analiza conformității.

Monitorizarea strictă a reorganizarii prin evaluări periodice obligatorii

Administratorul judiciar trebuie să întocmească la 6 luni o evaluare a posibilității reale de reorganizare, iar dacă reorganizarea nu mai este viabilă, trebuie să propună falimentul.

Justificrea plății creanțelor curente

Se instituie obligaţia debitorului sau a administratorului judiciar de a prezenta motivele temeinice şi circumstanţele excepționale ce pot justifica prioritizarea plăţii anumitor creanţe curente, ca excepție de la principiul plăţii creanțelor curente, potrivit scadenței.

Închiderea reorganizării chiar dacă există creanțe curente în discuție

Procedura de reorganizare poate fi închisă chiar dacă există creanțe curente incerte dacă cuantumul cumulat al acestora nu este de natură a determina o stare de dificultate financiară sau de a genera iminenţa insolvenţei ori de a afecta viabilitatea întreprinderii debitorului şi continuarea activităţii acestuia cu îndeplinirea obligaţiilor.

Interdicții severe privind administratorul sau persoana care a cauzat insolvența

Răspunderea patrimonială este extinsă și la administratorii de facto (care impun decizia financiară şi operațională a societății), iar o astfel de acțiune va putea fi promovată de orice creditor, indiferent de valoarea creanței sale. Persoana împotriva căreia s-a pronunţat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii pentru producerea insolvenței:

  • nu mai poate să fie desemnată administrator sau, dacă este administrator în alte societăţi, va fi decăzută din acest drept timp de 10 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii;
  • nu mai poate să fondeze societăţi sau să dobândească o participaţie de control într-o nouă societate pentru o perioadă de 5 ani.

Reformarea procedurilor de restructurare preventivă

Modificările urmăresc filtrul de viabilitate economică și clarificarea situației debitorului. Astfel se introduce obligația de a demonstra că debitorul NU este în stare de insolvență. Se va prezenta o analiză a situaţiei economice a debitorului din care să reiasă elemente care să probeze că debitorul nu este în stare de insolvenţă, cu indicarea documentelor pe care această analiză este bazată (rapoarte economice, analiză de dificultate etc).

Creanțele sunt detaliate pe categorii: afectate, neafectate, în litigiu, cu obligativitate de raportare rapidă (3 zile) în cazul plăților primite de la codebitori sau fidejusori, iar pentru creditorii strâns legați de debitor apare cerința de probatorii suplimentare. Se modifică și modalitatea de aprobare a planului de restructurare, fiind acordate drepturi categoriilor afectate prin raportare la sumele ce le-ar primi ca plată în faliment.

Digitalizare – desemnarea aleatorie a practicienilor

Legea își propune dezvoltarea și operaționalizarea în regim prioritar a unei platforme informatice pentru desemnarea aleatorie a administratorului /lichidatorului judiciar de către judecătorul-sindic, cu termen de implementare 16.04.2026.

 


Norme tranzitorii

 
Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2025 rămân supuse legii aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cu anumite excepţii. Pachetul adoptat prin Legea nr. 239/2025 reprezintă cea mai amplă reformă a insolvenței de la transpunerea Directivei (UE) 2019/1023.

Accentul se mută pe:

  • transparență,
  • responsabilizare,
  • control asupra tranzacțiilor cu afiliați,
  • rol crescut al creditorilor majoritari,
  • intervenția consolidată a ANAF,
  • reorganizări reale, nu formale,
  • accelerarea procedurii și digitalizarea completă.
 


Tendințe observate în practică în anul 2025

 
Anul 2025 a fost unul al consolidării cadrului legislativ și al digitalizării, iar 2026 se anunță ca un an al profesionalizării și eficientizării procedurilor, cu accent pe rapiditate, transparență, cooperare instituțională, protecția creditorilor și reorganizarea economică reală a debitorului. Practica a evidențiat o orientare accentuată către soluții preventive și o implicare tot mai activă a creditorilor în gestionarea dificultăților financiare ale debitorilor precum:

  • creșterea procedurilor de restructurare preventivă, mai ales în transporturi, construcții și retail;
  • presiune mai ridicată asupra fluxurilor de numerar ale IMM-urilor, determinând accesarea procedurilor de prevenire a insolvenței la o etapă mai timpurie;
  • utilizarea crescută a instrumentelor digitale pentru comunicări și votul creditorilor;
  • creșterea gradului de control exercitat de creditorii bugetari.

În acest context, adoptarea unei abordări proactive în evaluarea riscurilor, planificarea strategică a restructurărilor și monitorizarea continuă a modificărilor legislative rămân esențiale pentru debitori, creditori și practicieni.


Perspective pentru 2026: repere esențiale în materia insolvenței

 
Anul 2026 aduce o serie de evoluții importante în materia insolvenței, în contextul unui climat economic volatil și al intensificării reglementărilor europene. Aceste direcții urmăresc modernizarea procedurilor, eficientizarea restructurărilor și creșterea transparenței în relația dintre profesioniști, autorități și mediul de afaceri:

  • digitalizare extinsă și interconectare cu alte sisteme publice (ANAF, ONRC, instanțe);
  • reforma procedurii de reorganizare judiciară cu scopul creșterii ratei de salvare a companiilor viabile economic;
  • consolidarea procedurilor de restructurare preventivă;
  • controale sporite pentru prevenirea abuzului de procedură de insolvență;
  • coordonare europeană în materie de insolvență transfrontalieră în contextul creșterii activităților grupurilor internaționale de societăți.


Abordare strategică în procedurile de insolvență

 
În contextul legislativ profund remodelat al anului 2025 și al tendințelor accelerate pentru 2026, insolvența a devenit un domeniu care necesită o abordare strategică, integrată și calibrată la noile exigențe de transparență, responsabilitate și eficiență procedurală.

Echipa de insolvență din cadrul Voicu & Asociații oferă sprijin complet și strategic atât creditorilor, cât și debitorilor, prin expertiză juridică solidă și o înțelegere profundă a implicațiilor economice și operaționale ale fiecărui pas procedural. În situațiile în care este necesară implicarea unui practician în insolvență, VF INSOLVENȚĂ SPRL, societate de practicieni în insolvență membra UNPIR, ne permite să asigurăm o continuitate reală între consultanța juridică, coordonarea procedurii și administrarea efectivă a insolvenței.

Abordarea noastră multidisciplinară — juridică, fiscală, financiară și operațională — ne permite să oferim soluții fezabile, orientate către rezultate și adaptate fiecărei situații, fie că este vorba despre protejarea drepturilor creditorilor, structurarea unui plan de reorganizare sustenabil sau gestionarea cu profesionalism a procedurilor de faliment. Într‑un cadru normativ tot mai sofisticat și într‑un mediu economic volatil, misiunea noastră este să transformăm complexitatea insolvenței într‑un proces clar, predictibil și gestionabil, aliniat obiectivelor de afaceri și intereselor juridice ale clienților noștri.

 

 descarcă varianta completă în limba română (.pdf)